dupa pic vine poc

               Fata se tranteste arogant pe canapeaua din sufragerie, isi lasa geanta de piele si urla la femeia din bucatarie. Ea, mica si cu privirea plecata, ce arata vag pierderea din ochii ei, cu pasi tiptili aduce o tava si o aseaza pe masa din fata fetei. Fata isi da pe spate parul ars si drept, emanand un parfum intepator, si isi indreapta ochii atent creionati spre mancarea aspectuoasa si asezata cu grija. Cu un gest brusc al mainii rastoarna farfuriile si privind-o cu aversiune pe mama sa spune: “Stii ca nu mananc carne.”. Mama sa adauga repede “Ti-am adus cadoul de Craciun”. La fel de ignoranta ca inainte, si fara sa manifeste nici un fel de schimbare in tonul sau, spune: “Da? Mi-ai luat ce ti-am zis?”. Femeia se uita ingrijorata in jos.. “Nu mai avea culoarea care ti-ai dorit-o… insa am luat asta” si scoate timid dintr-o geanta o cutiuta sclipitoare, prin care se pot distinge pietrele pretioase ce impodobeau un ceas grandios. Fata o insfaca si o deschide grotesc. Ridica apoi privirea mirata si nevenindu-i sa creada, spune: “Ti-am zis sa nu iei decat pe negru!”. Se ridica subit si tranteste usa camerei ei in urma sa. Mama ramane socata, nu pentru gestul iritant al fetei cu care este de atat de mult obisnuita, ci din cauza propriilor sale fapte de-a lungul timpului.

              Fata deschide incet usa si o caldura o loveste si o alina. Paseste in holul lung si incarcat de usi. Caldura este mai mult sufleteasca decat fizica. Ajunge in camera de zi si colegii sai o intampina cu bucurie, cei mai mici sarind in sus si-n jos inconjurand-o, tinand strans la piept cadourile proaspat primite de Craciun. Familia sa o intampina. “Ai ratat ceva minunat! A venit Mos Craciun!” exclama gafaind un baietel cu nasul rosu. “Dar lasa, ca a lasat ceva si pentru tine” adauga o fata care, desi mai mare, este la fel de prinsa in cadrul emotionant si plin de energie. Fata isi ridica darul asezat sub brad, il desface cu grija dar cu atata nerabdare.

            Oriunde raul va exista. Tine de norocul fiecaruia insa, unde isi va gasi motivul. Si poate ca raul modifica, iar in functie de motivul sau, schimbarea se face in rau sau in bine. Sau poate ca raul exista dinaintea oricarei modificari. Si poate ca el continua sa creasca. Dar directiile in care se dezvolta vor fi mereu in functie de motiv, si poate ca orice se afla impachetat in acea cutie, fetei ii va creste inima cand va deschide…

 —————————————————————————————–